Antreprenorul independent din 2026: impozit de 15% explicat

Ce este statutul de antreprenor independent?

Din 1 ianuarie 2026, Codul fiscal are un capitol nou, 10⁴, despre regimul fiscal al antreprenorilor independenți (în discuțiile publice apare și denumirea de întreprinzător independent). Este un statut separat, nu o formă nouă de ÎI: persoana fizică rezidentă prestează servicii pe cont propriu, fără să creeze o formă juridică de organizare, și plătește un singur impozit, calculat de Serviciul Fiscal de Stat. Întreprinderea individuală (ÎI) continuă să existe, cu regulile ei obișnuite. Mai jos explicăm cum funcționează noul statut și cum se compară cu ÎI și cu un SRL.

Pe scurt

• Antreprenorul independent plătește un impozit unic de 15% din venitul anual de până la 1 200 000 lei și 35% doar pentru partea care depășește această sumă.
• Impozitul unic include impozitul pe venit, contribuțiile CNAS, primele CNAM și taxele locale.
• Statutul este disponibil doar pentru cele 40 de activități de servicii din anexa la Capitolul 10⁴ și nu dă dreptul de a angaja salariați.
• Nu se ține contabilitate și nu se depun dări de seamă: SFS calculează impozitul până pe 10, iar plata se face până pe 25 a lunii următoare.
• ÎI nu este afectată de noul statut: rămâne în regimul general și plătește, printre altele, contribuția CNAS în sumă fixă de 22 878 lei pentru 2026.

De unde vine noul statut?

Capitolul 10⁴ a fost introdus prin Legea nr. 228/2025, cunoscută drept „legea freelancerilor", și se aplică de la 1 ianuarie 2026. Până acum, cine lucra singur în servicii alegea între ÎI, patentă sau SRL. Acum există o variantă nouă: înregistrarea ca antreprenor independent.

Înregistrarea se face electronic și gratuit, cu semnătură electronică, în baza unei notificări și a unei declarații pe propria răspundere. Numărul de identificare se atribuie în 24 de ore, iar datele ajung automat la SFS, CNAS și CNAM, fără cereri suplimentare. Încasările trec printr-un cont bancar dedicat, iar cele în numerar se înregistrează prin echipament de casă și control conectat la sistemul SFS.

Contribuțiile incluse în impozitul unic dau acces la indemnizații sociale și se iau în calcul la stagiul pentru pensie. Pentru cine lucra până acum pe patentă, fără contribuții sociale, diferența contează.

Cum se aplică cotele de 15% și 35%?

Potrivit Ministerului Finanțelor, cota de 35% nu se aplică întregului venit, ci doar sumei care depășește 1 200 000 lei într-un an. Primii 1 200 000 lei se impozitează tot cu 15%. Baza de calcul este venitul obținut din prestarea serviciilor. Pentru că regimul nu presupune contabilitate, cheltuielile nu reduc impozitul. De exemplu, la un venit de circa 50 000 lei pe lună, impozitul este de aproximativ 7 500 lei pe lună. Suma o calculează SFS pe baza datelor din contul bancar și din echipamentul de casă, fără declarație din partea antreprenorului.

Legea stabilește și cum se împarte impozitul unic: 26,3% impozit pe venit, 53,3% asigurări sociale de stat, 15,4% asigurare obligatorie de asistență medicală și 5% taxe locale. De aceea antreprenorul independent devine automat persoană asigurată social și medical.

La venituri mici există o nuanță. Dacă partea din impozit care ajunge la asigurarea medicală este sub nivelul minim stabilit pentru anul respectiv, SFS emite un aviz pentru diferență. Pentru 2026, această plată suplimentară apare, orientativ, la venituri anuale sub circa 110 000 lei și nu depășește aproximativ 2 500 lei.

Cine poate obține statutul?

• persoanele fizice rezidente care lucrează individual;
• doar în cele 40 de activități din anexa la Capitolul 10⁴, printre care consultanța în tehnologia informației, arhitectura, relațiile publice și comunicarea, curățenia, serviciile foto și fabricarea bijuteriilor;
• fără dreptul de a angaja salariați și fără combinarea cu patenta sau cu o formă juridică de afacere.

Lista este închisă: dacă activitatea voastră nu figurează în ea, statutul nu se poate obține, chiar dacă lucrați singuri.

Atenție și la partea clientului. Firmele pot trece plățile către antreprenori independenți la cheltuieli doar în condițiile stabilite de lege, legate de numărul de angajați, cifra de afaceri și ponderea în fondul de salarizare. Dacă firma nu îndeplinește aceste condiții, plățile riscă să fie tratate ca salarii, cu impozite și penalități în plus pentru firmă. Clarificați acest punct înainte de a semna contractul.

Ce rămâne valabil pentru întreprinderile individuale?

Noul statut nu schimbă regulile pentru ÎI. Întreprinderea individuală rămâne o formă de afacere înregistrată la ASP, care:

• ține contabilitate și depune rapoarte fiscale;
• plătește impozit pe venit de 12% din venitul impozabil, după deducerea cheltuielilor;
• achită contribuția CNAS în sumă fixă (22 878 lei pentru 2026) și prima CNAM în sumă fixă, indiferent dacă are profit;
• poate angaja salariați și poate desfășura activități care nu sunt pe lista antreprenorilor independenți, inclusiv comerț.

Pentru titularul unei ÎI care prestează servicii din listă, întrebarea practică este dacă merită să renunțe la ÎI și să se înregistreze ca antreprenor independent. Nu există o transformare automată, iar cele două regimuri nu se combină. Răspunsul depinde de venit și, mai ales, de cheltuieli.

Cum se compară cu ÎI și SRL?

Exemplu: venit anual de 1 500 000 lei din servicii și cheltuieli reale de 300 000 lei.

• Antreprenor independent: 285 000 lei impozit unic, calculat din venit. Cheltuielile nu reduc impozitul. Rămân 1 500 000 - 300 000 - 285 000 = 915 000 lei, iar persoana are asigurare socială și medicală.
• SRL în regim general: profit de 1 200 000 lei, impozit pe venit de 12%, adică 144 000 lei. La plata dividendelor se reține 6%, adică 63 360 lei. Proprietarului îi rămân 992 640 lei, dar fără contribuții sociale proprii dacă nu își plătește salariu și cu costuri de contabilitate.
• ÎI: 12% din venitul impozabil după cheltuieli, plus CNAS și CNAM în sumă fixă. La venituri mari, rezultatul se apropie de cel al unui SRL, dar titularul răspunde cu tot patrimoniul personal.

La venituri mici diferența se inversează. Cu 300 000 lei venit, antreprenorul independent plătește 45 000 lei în total, cu tot cu asigurările, în timp ce ÎI plătește doar pentru CNAS 22 878 lei, înainte de impozitul pe venit și de prima CNAM.

Concluzia practică: statutul de antreprenor independent este avantajos la venituri mici și medii, cu cheltuieli reduse și fără nevoia de a angaja oameni. La venituri mari, cu cheltuieli importante sau cu echipă, un SRL poate fi mai eficient.

Pași practici

1. Verificați dacă activitatea voastră, după codul CAEM, este în anexa la Capitolul 10⁴.
2. Estimați venitul anual și cheltuielile. Dacă aveți cheltuieli mari sau venitul trece de 1 200 000 lei, faceți un calcul comparativ cu SRL.
3. Dacă aveți deja ÎI sau patentă, planificați trecerea, pentru că regimurile nu se combină.
4. Obțineți semnătura electronică și depuneți notificarea prin serviciile electronice ale statului.
5. Deschideți contul bancar dedicat activității și, dacă încasați numerar, instalați echipamentul de casă și control.
6. Urmăriți lunar avizele SFS și plătiți impozitul până pe 25.
7. Păstrați contractele cu clienții și dovezile de plată: vă ajută dacă apar întrebări din partea SFS sau a clientului.

Pentru un calcul pe cifrele voastre, cereți o consultanță fiscală. Dacă ajungeți la concluzia că SRL-ul e varianta potrivită, ne putem ocupa de înregistrarea firmei și de contabilitate.

Surse

• Ministerul Finanțelor: modificările efectuate în Codul fiscal pentru anul 2026
• Primăria Chișinău: regimul fiscal al antreprenorilor independenți din 1 ianuarie 2026
• Contabil Șef: regimul fiscal al antreprenorilor independenți
• Monitorul Fiscal FISC.md: contribuțiile CNAS în sumă fixă pentru 2026
• Logos Press: capcanele legii freelancerilor